Parohiile, asociațiile și liderii locali sunt văzuți de diaspora drept cei mai credibili mediatori ai informației
În timp ce încrederea în instituțiile statului român rămâne scăzută, biserica și liderii comunităților românești din străinătate au devenit puncte de sprijin informațional. Cercetarea Fake Check Diaspora arată că, mai ales în Spania și Italia, rețelele parohiale, asociațiile culturale și grupurile locale sunt percepute drept surse de încredere, inclusiv pentru teme publice sensibile.
„La biserică se discută tot: ce se mai întâmplă în țară, cum se fac actele, cine are nevoie de ajutor. E locul unde ne simțim parte dintr-o Românie mai mică, dar vie”, spune o participantă din Spania. Această dimensiune socială a bisericii românești în diaspora depășește rolul religios și devine o formă de infrastructură comunitară: loc de informare, de sprijin și de validare a mesajelor.
Încredere construită pe apropiere și empatie
Raportul relevă că încrederea în biserică este mai mare decât în instituțiile statului, pentru că este bazată pe proximitate și pe relația directă cu oamenii. Preotul este văzut ca o figură de autoritate morală, dar și ca un intermediar între comunitate și societatea gazdă.
„Preotul nostru e singurul care mai explică lucrurile clar. Dacă el zice că e bine, e bine”, spune un respondent din Italia.
Această încredere se extinde și asupra altor lideri locali: profesori, coordonatori de asociații, antreprenori români de succes sau voluntari care organizează activități comunitare. Ei sunt percepuți drept persoane echilibrate, cu discernământ și experiență, în contrast cu imaginea distantă a autorităților.
Rețele comunitare – un canal eficient pentru educația media
Raportul propune valorificarea acestor rețele de încredere ca vehicule pentru campanii de alfabetizare media. „La biserică se pot face campanii de informare, lumea ascultă. Dacă s-ar explica acolo cum să recunoști o știre falsă, ar avea impact”, sugerează o participantă din Spania.
De asemenea, asociațiile culturale și școlile românești de weekend pot deveni spații de educație civică informală, prin ateliere simple și practice.
„Nu trebuie să vii cu teorii, ci cu exemple. Cum verifici o informație, cum vezi dacă o poză e trucată. Lumea prinde repede dacă îi arăți, nu dacă o cerți”, afirmă un tânăr din Germania.
O punte între stat și cetățeni
În concluziile sale, studiul subliniază că implicarea acestor actori comunitari ar putea repara parțial ruptura de comunicare dintre stat și diaspora.
„Dacă statul ar lucra împreună cu preoții și liderii comunităților, mesajele ar ajunge acolo unde trebuie, cu mai multă încredere”, notează autorii raportului.
Această strategie nu ar transforma biserica sau asociațiile în instrumente de propagandă, ci în parteneri civici ai adevărului, capabili să transmită mesaje verificate într-un limbaj apropiat oamenilor.
Potrivit raportului calitativ realizat de Encore Research în cadrul proiectului „Fake Check Diaspora”, octombrie 2025.
