Diaspora nu vrea discursuri și slogane, ci informații sincere, adaptate ritmului platformelor digitale
Într-o lume digitală în care totul se derulează în câteva secunde, mesajele lungi și moralizatoare nu mai ajung la public. Românii din diaspora o spun clar: informația trebuie să fie scurtă, clară, vizuală și empatică. Nu e nevoie de discursuri patriotice, ci de explicații simple, în ton uman.
„Dacă ni s-ar vorbi cu respect, am asculta altfel”, afirmă o participantă din Spania, citată în raportul Fake Check Diaspora (Encore Research, 2025). „Nu vrem lecții, vrem claritate.”
De la slogan la explicație
Cercetarea arată că diaspora reacționează mai bine la mesaje explicative decât la apeluri emoționale. În timp ce campaniile instituționale pun adesea accent pe patriotism sau pe loialitatea față de țară, românii plecați preferă comunicarea rațională, centrată pe fapte.
„Când ne vorbesc despre ‘a iubi România’, sună fals. Când explică concret, de exemplu ce acte trebuie pentru pașaport, atunci simți că îți respectă timpul”, spune un respondent din Germania.
Platformele rapide cer mesaje precise
În special tinerii din diaspora consumă informația aproape exclusiv prin formate video scurte – TikTok, Instagram Reels, YouTube Shorts. Acolo, orice mesaj oficial are o fereastră de câteva secunde pentru a convinge.
„Dacă e prea lung, dai mai departe. Dacă e clar și vizual, rămâne în minte”, explică un român stabilit la Londra.
Raportul recomandă ca instituțiile și organizațiile civice să adopte limbajul și ritmul acestor platforme, creând conținut prietenos, dar riguros, care să explice dezinformările frecvente într-un mod atractiv.
De exemplu, un videoclip de 20 de secunde care arată diferența dintre o știre reală și una falsă poate avea mai mult impact decât un comunicat de presă.
Credibilitatea vine din autenticitate
Participanții afirmă că au nevoie de o comunicare onestă și transparentă, nu de promisiuni sau de campanii artificiale. „Dacă simți că omul care vorbește chiar crede în ce spune, îl asculți. Dacă pare pus pe scenă, închizi”, mărturisește o tânără din Italia.
De aceea, raportul recomandă folosirea unor purtători de mesaj autentici: jurnaliști independenți, influenceri responsabili, medici sau profesori români din diaspora.
Respectul – cheia dialogului
În esență, studiul arată că diaspora nu respinge comunicarea instituțională, ci felul în care aceasta este livrată. O informare eficientă nu se bazează pe slogane, ci pe respect, claritate și empatie.
„Mesajele bune sunt cele care nu te fac să te simți prost pentru că ai fost păcălit, ci te ajută să înțelegi mai bine”, concluzionează autorii cercetării.
Potrivit raportului calitativ realizat de Encore Research în cadrul proiectului „Fake Check Diaspora”, octombrie 2025.
