Expunerea la medii jurnalistice stabile și experiența trăirii în alte culturi media îi fac pe românii plecați mai sceptici și mai analitici
Trăind în societăți cu reguli mai clare ale comunicării publice, mulți români din diaspora afirmă că „își dau seama din prima când o știre e falsă”. Este una dintre concluziile optimiste ale cercetării Fake Check Diaspora, care arată că expunerea la sisteme media stabile, cu standarde profesionale ridicate, consolidează discernământul informațional.
„Aici nu vezi scandaluri toată ziua. Presa e serioasă. Când deschid site-urile din România, se simte diferența — multă emoție, puține date”, explică o participantă din Germania.
Reflexul de verificare – un mecanism de protecție
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării este faptul că, în diaspora, verificarea încrucișată a informațiilor a devenit un reflex. Cei mai mulți români plecați spun că nu cred nicio știre până nu o văd confirmată din surse multiple. „Mă uit pe Digi, apoi pe Europa Liberă, și dacă apare și la BBC, clar e real”, afirmă un respondent din Regatul Unit.
Verificarea se face adesea și prin rețelele personale: familie, prieteni sau colegi din țara gazdă. „Dacă aud ceva dubios despre România, întreb acasă. Mama se uită la televizor, îmi zice imediat dacă e real sau nu”, povestește o tânără din Italia.
Reziliență, dar nu imunitate
Raportul subliniază totuși că această reziliență nu înseamnă imunitate. Deși românii din diaspora au devenit mai sceptici, oboseala informațională și ritmul platformelor sociale pot duce la erori. „Uneori trimiți mai departe ceva care pare logic, dar apoi afli că era fals. N-ai timp să verifici tot”, spune un respondent din Spania.
Totuși, spre deosebire de publicul din țară, unde neîncrederea poate genera cinism și retragere completă din informare, în diaspora scepticismul funcționează mai degrabă ca un mecanism activ de filtrare. Românii plecați nu resping informația, ci o testează.
Influența mediilor occidentale
Un alt factor important este modelele jurnalistice ale țărilor de rezidență. În Germania și Regatul Unit, respondenții vorbesc despre o cultură mediatică centrată pe date, explicații și echilibru. „Nu vezi știri cu țipete, vezi fapte. Cred că de asta și gândim altfel acum”, spune o participantă din Berlin.
Această expunere modifică, în timp, și standardele personale ale publicului: se dezvoltă nevoia de dovezi, transparență și claritate. Mulți români afirmă că, odată ce s-au obișnuit cu presa locală din țara gazdă, devin mai intoleranți la manipulare și la titluri senzaționaliste.
O resursă pentru alfabetizarea media din România
Autorii raportului propun o perspectivă pozitivă: diaspora poate deveni un model și o resursă educativă pentru publicul din România. Experiența acumulată în medii media mature ar putea fi valorificată în campanii de educație civică, prin implicarea directă a românilor plecați ca ambasadori ai gândirii critice.
„Românii din diaspora au învățat pe propria piele cum se verifică o informație. Ar trebui să-i ascultăm mai des”, se concluzionează în raport.
Potrivit raportului calitativ realizat de Encore Research în cadrul proiectului „Fake Check Diaspora”, octombrie 2025.
