Lipsa de încredere în instituțiile românești amplifică vulnerabilitatea informațională a diasporei

Lipsa de încredere în instituțiile românești amplifică vulnerabilitatea informațională a diasporei

Statul român comunică doar când are nevoie de voturi” – românii plecați cer o prezență constantă, clară și umană a instituțiilor

Românii din diaspora nu contestă doar calitatea informațiilor din spațiul public, ci și absența constantă a instituțiilor românești din dialogul cotidian. În percepția lor, statul comunică rar, birocratic și adesea doar în perioadele electorale. Această tăcere instituțională creează un gol de încredere pe care îl umplu zvonurile și sursele neoficiale.

„Statul român comunică doar când are nevoie de voturi. În rest, tăcere totală”, spune un participant din Londra, într-o formulare care se repetă aproape identic și în alte grupuri de discuție. Raportul Fake Check Diaspora (Encore Research, 2025) confirmă că neîncrederea în instituții este una dintre cauzele principale ale vulnerabilității la dezinformare.

Consulatele și ambasadele – percepute ca inaccesibile și rigide

Cele mai multe critici vizează modul de funcționare al misiunilor diplomatice. Consulatele și ambasadele sunt descrise ca fiind „birocratice, impredictibile, greu de contactat”. „Te programezi online și nu-ți răspunde nimeni. Dacă suni, nu răspunde nimeni. La final, tot prin Facebook afli cum se fac actele”, povestește o participantă din Spania.

Această absență a comunicării directe determină diaspora să caute informații alternative: pe grupuri de Facebook, în comunități, sau prin intermediul prietenilor care „au mai trecut prin asta”. „E absurd: pentru lucruri oficiale, te bazezi pe cineva dintr-un grup care explică din experiență, nu pe un consulat”, adaugă un respondent din Germania.

Campaniile oficiale, văzute ca formale și neconvingătoare

Participanții la cercetare afirmă că mesajele venite din partea statului sunt tehnice, reci și lipsite de empatie. „Scriu comunicate ca pentru alți funcționari, nu pentru oameni. Parcă nu vorbesc cu noi”, remarcă un român din Italia.
Deși apreciază eforturile recente de digitalizare, publicul din diaspora consideră că acestea „nu comunică cu adevărat”. Oamenii așteaptă nu doar informații, ci și o voce care să inspire încredere și respect.

Efectul tăcerii: teren fertil pentru dezinformare

În lipsa unei prezențe instituționale constante, informațiile neverificate ajung să circule liber. Mesaje false despre taxe, acte, ajutoare sociale sau drepturi sunt frecvent întâlnite, iar absența unor dezmințiri rapide din partea statului le conferă o aparență de credibilitate.
„Dacă statul tace, oamenii cred ce citesc pe Facebook. E simplu”, explică un respondent din Marea Britanie. În mod paradoxal, statul este invocat în continuare ca reper de autoritate, dar perceput ca inexistent în comunicarea de zi cu zi.

Recomandarea experților: o strategie de comunicare continuă, nu punctuală

Raportul Fake Check Diaspora recomandă crearea unei strategii naționale de comunicare constantă cu diaspora, axată pe empatie, promptitudine și claritate. Instituțiile trebuie să devină vizibile nu doar în momente de criză sau campanie electorală, ci și în viața de zi cu zi, prin mesaje periodice și canale oficiale actualizate.

„Încrederea se construiește prin prezență. Dacă statul lipsește, alții vor ocupa locul lui în conversație”, avertizează autorii cercetării.

Potrivit raportului calitativ realizat de Encore Research în cadrul proiectului „Fake Check Diaspora”, octombrie 2025.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*