Facebook și TikTok, sursele dominante de informare ale românilor plecați: între conectare emoțională și vulnerabilitate informațională
Pentru milioane de români din străinătate, legătura zilnică cu țara nu mai trece prin ziare sau televiziuni, ci prin ecranul telefonului. Rețelele de socializare au devenit principala fereastră către România – o fereastră deschisă non-stop, dar în care fluxul informațional e adesea amestecat, emoțional și greu de filtrat.
Un raport recent, realizat de Encore Research în cadrul proiectului Fake Check Diaspora (octombrie 2025), arată că Facebook și TikTok sunt, de departe, cele mai utilizate canale de informare despre România în rândul diasporei. Urmează YouTube și Instagram, iar televiziunile tradiționale – Pro TV, Antena 1 și Digi24 – rămân relevante mai ales pentru românii stabiliți de mai mult timp peste hotare, în special în Spania și Italia.
„Pe internet, doar scrolling. Vezi absolut orice — și bune, și rele”, spune un participant din Regatul Unit, rezumând modul spontan în care informația ajunge astăzi la cei plecați. În multe cazuri, știrile nu mai sunt căutate intenționat: apar în feed, sunt preluate de alți români, apoi redistribuite mai departe. „Prima dată le vezi pe Facebook sau TikTok, și dacă par importante, cauți să vezi știrea completă”, adaugă o participantă din Italia.
De la Pro TV în sufragerie la TikTok în metrou
Pentru diaspora matură din Spania, televizorul rămâne parte din ritualul domestic. „Când e soțul acasă merge Pro TV-ul tot timpul, e un fel de legătură cu țara”, povestește o femeie stabilită la Madrid. În casele românilor din Valencia sau Tenerife, știrile de seară sunt adesea un moment de comunitate – un pretext de a rămâne conectați emoțional la România.
Dar în rândul tinerilor, mai ales al celor născuți sau educați parțial în străinătate, televiziunea a fost înlocuită complet de ecranele mici. „Nu am programe românești, mă uit doar pe internet, la știri scurte, reels, TikTok. Acolo afli tot”, spune o participantă din Milano.
Astfel, peisajul mediatic al diasporei devine o combinație fluidă între nostalgie și digitalizare: părinții urmăresc televiziunea prin satelit, copiii află noutățile din feed-urile generate de algoritmi.
Informația utilă, filtrată prin surse oficiale – dar rar
Raportul arată că o parte dintre românii plecați – în special din Spania și Italia – accesează și site-urile oficiale ale ambasadelor, consulatelor și instituțiilor din România, însă doar pentru nevoi punctuale: documente, taxe, drepturi sociale. „Mă informez de pe pagina Consulatului României, acolo găsesc tot ce ține de acte, programări, drepturi”, spune un respondent din Spania. În Germania, informarea are un caracter mai pragmatic: interes pentru economie, fiscalitate, locuri de muncă. „Mă uit doar când e ceva important. De obicei, aflu de la familie ce se mai întâmplă”, afirmă un bărbat din Bavaria.
Diferențele între țări sunt clare. În Regatul Unit, consumul de știri este mai intens, dar și mai critic: oamenii verifică informația în mai multe surse și sunt conștienți de manipulările din campaniile electorale online. În Germania, publicul e mai sobru și orientat spre utilitate, iar în Spania și Italia, știrile se intersectează constant cu viața comunitară și cu familia.
O informare emoțională, fragmentată și socială
Analiza cercetătorilor arată că informarea diasporei nu este un act deliberat, ci un proces emoțional. Românii plecați nu citesc știrile pentru a participa la dezbaterea publică, ci pentru „a simți că mai aparțin”. Facebook devine nu doar un canal de informare, ci și o agora identitară – locul unde se amestecă știri, glume, dor și frustrare.
Totodată, se conturează o distanță clară între generații: tinerii verifică superficial, adulții combină televiziunea cu social media, iar vârstnicii se bazează aproape exclusiv pe familie și pe rețelele de încredere din comunitate.
Acest model produce o vulnerabilitate subtilă: informația e percepută prin emoție și proximitate, nu prin analiză critică. O postare distribuită de o rudă e mai credibilă decât un comunicat oficial.
Conectare și confuzie: două fețe ale aceleiași realități
Raportul concluzionează că diaspora românească este „puternic conectată, dar vulnerabilă la zgomotul digital”. Conectarea constantă la România prin social media oferă sentimentul de apropiere, dar expune și la fluxuri dezinformatoare greu de controlat.
Pentru a transforma această conectare într-un avantaj, cercetătorii propun campanii educative digitale, conținut scurt, verificat, adaptat platformelor folosite zilnic. O informare inteligentă nu înseamnă mai multă informație, ci mai mult discernământ.
Potrivit raportului calitativ realizat de Encore Research în cadrul proiectului „Fake Check Diaspora”, octombrie 2025.
