Promisiuni politice false, conspirații și clipuri „prea reale”: românii din străinătate învață să navigheze printre iluzii digitale
TikTok a devenit, pentru mulți români din diaspora, un amestec între sursă de informare rapidă, divertisment și capcană informațională. Platforma, folosită intens în special de tinerii stabiliți în străinătate, oferă zilnic un flux uriaș de conținut în care se amestecă știri, glume, propagandă și materiale generate de inteligență artificială.
Potrivit raportului Fake Check Diaspora, realizat de Encore Research în octombrie 2025, TikTok este menționat constant ca spațiu al dezinformării. Românii din diaspora recunosc că platforma e atractivă pentru viteza și varietatea conținutului, dar și că acolo „nu știi niciodată ce e adevărat și ce e inventat”. „Unele clipuri par reale, dar sunt făcute de AI. Altele sunt doar păreri, dar lumea le ia drept știri”, spune un respondent din Regatul Unit.
Politică virală și iluzii bine ambalate
În timpul campaniilor electorale, TikTok a devenit un canal preferat pentru distribuirea de promisiuni nerealiste și mesaje politice manipulative. Participanții la cercetare au semnalat numeroase videoclipuri care „promit salarii mari pentru românii care se întorc” sau „denunță trădarea țării către străini”.
„E mult populism acolo, dar problema e că unii chiar cred. Mesajele sunt scurte, convingătoare, cu muzică, emoție — îți intră în cap”, spune un bărbat stabilit la Roma.
Raportul confirmă că clipurile care folosesc emoția — mândria națională, frustrarea economică, nostalgia — sunt cele mai eficiente în a capta atenția și a modela percepții. Spre deosebire de presa tradițională, TikTok personalizează totul, oferind utilizatorilor doar ce algoritmul consideră că „le place”.
Dezinformarea de zi cu zi: economie, sănătate, siguranță
Pe lângă politică, cercetarea semnalează trei teme dominante ale dezinformării întâlnite frecvent de diaspora: scumpiri masive, teorii conspiraționiste despre vaccinuri și crize economice „fabricate”. „Am văzut un clip că România o să intre în colaps, că se închid băncile. Erau imagini vechi, dar păreau noi”, povestește o participantă din Spania.
Majoritatea respondenților spun că au învățat, în timp, să fie mai sceptici. „Dacă pare prea grav sau prea senzațional, clar e fals”, afirmă un român din Germania. Totuși, aproape toți recunosc că distribuie uneori clipuri fără să verifice, „doar pentru că par interesante sau amuzante”.
O platformă a emoției, nu a rațiunii
Ceea ce face TikTok periculos, notează raportul, este caracterul emoțional și vizual al platformei. Informația nu este prezentată prin argumente, ci prin senzații — tonul vocii, muzica, imaginile. În acest context, discernământul rațional e ușor suspendat.
„N-ai timp să gândești. În 20 de secunde vezi ceva care pare șocant și dai share”, spune un participant. Astfel, conținutul manipulator circulă mai repede decât poate fi demontat.
Spre alfabetizare digitală autentică
Cercetarea subliniază că nu este realist să scoți TikTok din ecuație — el face deja parte din viața informațională a diasporei. Soluția propusă este educația media: campanii scurte, clipuri explicative, instrumente de verificare simple și colaborări cu creatori de conținut de încredere.
„Trebuie să mergem acolo unde e publicul. Să explicăm falsul cu limbajul platformei”, recomandă autorii raportului.
Potrivit raportului calitativ realizat de Encore Research în cadrul proiectului „Fake Check Diaspora”, octombrie 2025.
